Frăția Sinaitică și statul egiptean s-ar afla aproape de un acord menit să asigure funcționarea și statutul patrimonial al Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai, în urma unor negocieri intense purtate sub presiunea unor litigii aflate încă pe rol în justiția egipteană.
Potrivit unui reportaj al jurnalistului Nikos Meletis, publicat pe protothema.gr, formula aflată în discuție prevede că proprietatea spațiilor va fi recunoscută statului egiptean, având în vedere caracterul lor arheologic, în timp ce mănăstirii i s-ar garanta posesia și folosința gratuită a acestora pe termen nelimitat.
Reglementarea ar urma să acopere ansamblul monastic și clădirile și dependințele din interiorul zidurilor, dar și importante locuri de pelerinaj din afara acestora, printre care biserica de pe așa-numitul Sfânt Vârf. Odată finalizată, ea ar crea pentru prima dată un cadru juridic convenit cu statul egiptean pentru prezența, viața monahală și funcționarea acestei mănăstiri istorice.
Punctul cel mai sensibil al negocierii privește acum imobilele situate în afara ansamblului principal. O importanță aparte o au grădinile, care asigură viața de zi cu zi și aprovizionarea Frăției, dar care au fost separate de mănăstire. Printre soluțiile examinate se numără darea lor în arendă pe termen lung, contra unei arende simbolice.
Finalizarea acordului este considerată urgentă, întrucât atât mănăstirea, cât și statul egiptean au sesizat Curtea Supremă, după o hotărâre care a pus sub semnul întrebării drepturile patrimoniale ale Frăției. O nouă decizie judecătorească ar putea reduce marja unei soluționări extrajudiciare, iar prelungirea incertitudinii lasă expuse unor riscuri de acaparare terenuri deținute de Mănăstire.
Potrivit acelorași informații, acordul nu s-ar limita la chestiunea proprietății. El ar consacra personalitatea juridică a mănăstirii în ordinea juridică egipteană și ar descrie obligații concrete ale statului pentru protejarea vieții monahale și a funcționării neîngrădite a acesteia. Se prevede, de asemenea, că reglementarea finală nu ar mai putea fi contestată din nou în instanță.
Atena nu participă ca parte contractantă, negocierea desfășurându-se între mănăstire și statul egiptean, dar urmărește îndeaproape procesul. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a ridicat subiectul în contactele sale cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, în timp ce contactele guvernamentale sunt gestionate de ministrul de externe Gheorghios Gherapetritis. În legătură cu mănăstirea și echipa sa juridică se află și secretarul general pentru Culte, Gheorghios Kalantzis.
Guvernul grec confirmase deja că a fost conturat un cadru preliminar de înțelegere comună cu Egiptul, precizând totodată că ultimul cuvânt aparține Frăției Sinaitice.
Un rol decisiv în negociere îl are și întocmirea unui dosar complet al patrimoniului mănăstirii, cu planuri topografice, documente istorice și referințe de arhivă. Lucrarea, potrivit reportajului protothema.gr, a fost realizată fără remunerație de oameni de știință privați legați de mănăstire și oferă acum Frăției o documentare sistematică a drepturilor sale.
Arhiepiscopul Sinaiului, Faranului și Raithoului, Simeon, participă activ la discuții și informează comunitatea monahală despre evoluția lor, urmărind ca decizia finală să aibă acordul Frăției. Rămâne însă în suspensie emiterea decretului egiptean pentru recunoașterea sa oficială, care, potrivit informațiilor lui Nikos Meletis, este legată de partea egipteană de finalizarea acordului de ansamblu.
Același reportaj consemnează obiecțiile fostului arhiepiscop Damianos față de modul de gestionare a acordului. Demersurile sale nu par însă, deocamdată, să fi afectat unitatea Frăției sau evoluția negocierilor, care intră acum în faza lor cea mai critică.
