Prilejul gândurilor pe care le împărtășim mai jos a fost Taina Mirungerii, săvârșită la amiaza zilei de duminică, 20 iulie 2025, la Catedrala Sfântul Gheorghe din Stockholm. Taina a fost administrată unui catehumen care venise din Danemarca împreună cu viitoarea sa soție și cu fetița lor și care a primit numele Simon.
Lucrarea misionară, așa cum subliniem la timp și la netimp, este parte integrantă a vieții și a firii Bisericii.
Ea nu este o activitate printre altele, ci expresia vie a sobornicității Bisericii și a misiunii sale mântuitoare ca Trup al lui Hristos în lume.
Biserica nu păstrează lumina pentru sine, ci „pentru ca să lumineze pe toți” (Efeseni 3, 9).
Însăși Întruparea lui Hristos este prima și desăvârșita misiune. Coborârea dumnezeiască a Dumnezeu-Omului în lume pentru mântuirea omenirii continuă neîncetat în Biserică, pe care Domnul a făcut-o „lumină neamurilor” (Faptele Apostolilor 13, 47).
Misiunea ei este să propovăduiască „Evanghelia Împărăției” (Matei 24, 14) până la marginile pământului.
Părinții Bisericii nu privesc lucrarea misionară ca pe o directivă administrativă, ci ca pe rodul vieții în Hristos și ca pe o expresie firească a iubirii față de aproapele.
Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază: „Este cu neputință să crezi și să nu arăți astfel de fapte; propovăduirea este mai necesară decât viața” (PG 59, 260).
Credința adevărată nu poate rămâne tăcută; ea devine mărturie, luminare și chemare. În același fel, Sfântul Chiril al Ierusalimului ne îndeamnă: „Nu trece sub tăcere cuvântul lui Dumnezeu; seamănă-l peste tot; nu știi care dintre aceste ogoare va rodi” (Cateheze, PG 33, 900).
Misiunea este un act de nădejde și de încredere în lucrarea Duhului Sfânt. Creștinul este chemat să fie împreună-lucrător cu Dumnezeu în iconomia mântuirii.
„Trebuie să devenim împreună-lucrători ai lui Dumnezeu, purtători de mântuire pentru oameni — dacă este cu putință, pentru întreaga lume”, potrivit Sfântului Grigorie Teologul (PG 36, 240B).
Sfântul Maxim Mărturisitorul tâlcuiește lucrarea misionară ca pe o arătare a plinătății tainei lui Hristos: „Taina lui Hristos se împlinește atunci când întreaga lume ajunge la cunoașterea și la comuniunea cu Dumnezeu” (PG 91, 1088B).
Semănarea lucrării misionare, prin conlucrarea Duhului Sfânt, aduce roade de felurite feluri, precum:
Roade mântuitoare, întrucât fiecare suflet care se alătură Trupului lui Hristos prin Botez și prin Sfânta Euharistie pășește pe calea mântuirii, a transformării și a îndumnezeirii.
Roade eclesiologice, pe măsură ce Trupul Bisericii se extinde, arătându-și sobornicitatea — nu geografic, ci duhovnicește — „în tot locul stăpânirii Domnului”.
Roade duhovnicești, întrucât însuși misionarul se cultivă în smerenie, ascultare, rugăciune și iubire — virtuți care duc la sfințenie.
Sfântul Nicolae Cabasila observă: „Atunci când Hristos viază în noi, nu putem rămâne tăcuți; prin iubirea noastră, celălalt aude glasul Lui”.
De la întronizarea noastră la cârma Sfintei Mitropolii a Suediei și a întregii Scandinavii, la 14 iunie 2014, ca Biserică-fiică a Bisericii-mame din Constantinopol, am socotit drept prioritate primordială cultivarea duhului misionar — un act teandric în care iubirea lui Dumnezeu întâlnește libertatea omului prin slujirea Bisericii.
În măsura în care Biserica trăiește experiența lui Hristos Cel Înviat, ea este chemată să o transmită lumii, nu doar cu vorbe, ci prin etos, rugăciune și iubire jertfelnică, răstignită.
Așa cum Biserica nu poate exista fără Euharistie, tot astfel ea nu poate fi concepută fără mărturie vie și fără misiune. De aceea, răposatul Arhiepiscop al Albaniei, Anastasie, învăța că: „O Biserică fără misiune este o Biserică fără misiune”!
Prin harul Domnului nostru, la unsprezece ani de la asumarea îndatoririlor noastre pastorale aici, numărăm roadele acestei slujiri misionare care, prin luminarea Duhului Sfânt, a adus până acum 225 de noi membri (111 Botezuri ale adulților și 114 Mirungeri).
Aceste persoane s-au alăturat în mod conștient Trupului Bisericii Ortodoxe. La aceasta au contribuit, fără îndoială, membrii tineretului nostru, predicile rostite la fiecare Dumnezeiască Liturghie atât în greacă, cât și în engleză, întâlnirile bilunare ale catehumenilor, ținute fie în persoană la Catedrala Sfântul Gheorghe din Stockholm, fie online, din toate țările care alcătuiesc Sfânta Mitropolie. Acestea cuprind lecții și răspunsuri la întrebări, alături de prezența noastră pastorală mai largă, ca ramură a Bisericii-mame, hrănind copiii ei risipiți în întreaga lume.
Să nu uităm îndemnul Domnului către Apostolul Petru: „De acum înainte vei prinde oameni”.
Slăvit fie numele Hristosului nostru, și fie ca un Înger al Domnului să ocrotească turma Sa și moștenirea Sa în vecii vecilor!
